Casele din chirpici

Casa memoriala Ion Roata

Temperaturile din ce in ce mai ridicate devin uneori insuportabile si ne determina sa apelam la instalarea in locuinte a unor sisteme de ventilatie si de izolatie. Studiile facute de un cercetator american au demonstrat, insa, ca termopanele si aerul conditionat afecteaza organismul, iar aerul din interior devine chiar mai poluat decat cel de afara. Vaporii emanati de vopseaua de pe pereti, de lacul de pe podele sau din mobilierul modern din PAL si PFL, contin un gaz nociv, insesizabil, care retinut intre termopane, ne macină plamanii, ne corodeaza caile respiratorii si ne aburesc corneea. Aerul conditionat, recirculat prin conductele pline de praf si microorganisme, poate produce alergii grave, mai ales persoanelor sensibile. Toate aceste “facilitati” sunt, de fapt, modalitati costisitoare de a ne ingreuna traiul, desi pe termen scurt efectele pot parea benefice. Ca in mai toate domeniile, fericirea este ca exista intotdeuna o metoda alternativa.

Catalogate drept “locuintele saracilor”, casele din chirpici sau paianta par a fi, insa, cele mai sanatoase case si, totodata, cele mai rezistente la cutremur. Ca si materiale de constructie, chirpiciul sau painata sunt buni termoizolatori, primind caldura cu greutate si cedand-o lent. Lemnul, lutul si paiele – cele care stau la baza construirii unor astfel de case – sunt materiale ecologice, naturale, oferind un mediu interior sanatos, benefic. Structura de rezistenta a caselor din chirpici este facuta din furci de lemn si impletituri de nuiele, in care se bate lutul cu paiele, or, se stie ca lemnul este foarte elastic, locuinta avand o mai mare rezistenta la cutremure decat a caselor construite pe structuri din beton sau caramida. Un alt avantaj incontestabil al caselor din chirpici sau din painata il reprezinta costul scazut al acestora.

Daca excludem ideile preconcepute si pretentiile impuse de contemporaneitate, dezavantajele unor constructii de acest fel sunt minore:

- casele din chirpici sau paianta nu suporta etajarea si nici modificarile ulterioare (cum ar fi recompartimentarea) – constructia fiind un tot bine inchegat;

- daca nu sunt intretinute o perioada mai lunga de timp intra intr-un proces de degradare greu de controlat.

Pentru a le conferi un aspect modern, casele din lut pot fi modificate si decorate conform standardelor actuale. Astfel ca: peretii, de obicei, construiti din craci uscate sau impletituri pe care se “bate” pamantul amestecat cu paie si balegar sau din caramizi de chirpici pot fi acoperiti cu finisaje moderne. In functie de buget, puteti apela la o metoda simpla si deloc costisitoare, care consta in aplicarea pe pereti a unei plase de Buzau peste care se pune mortar si se tencuieste sau la una mai pretentioasa, cum ar fi tehnologia Tadelakt. Tadelakt este o tehnica traditionala marocana, un fel de calcar special care se aplica sub forma de tencuiala, se compacteaza cu o piatra speciala de ceramica si, prin finisarea cu sapun si ceara se obtine o suprafata fascinanta, cu un luciu natural.

Foarte important este sa existe in toate incaperile podele din sapa de beton armat, peste care puteti aplica orice finisaje doriti, de la dusumeaua traditionala la parchetul laminat, mocheta, linoleum sau gresie.

Cat priveste amenajarea interioara, puteti opta pentru oricare stil decorativ, conditia esentiala fiind aceea de a combina elementele astfel incat ele sa se armonizeze si sa creeze atmosfera dorita.

VIATA LA TARA

Constructiile din paianta sau din chirpici sunt destul de des intalnite la noi, mai cu seama in zonele de campie, putin industrializate, unde satele s-au intemeiat pe truda pamantului si cresterea animalelor. Si in Europa Occidentala mai stau in picioare case din lut, in speciale in zonele traditional sarace, civilizate relativ recent. Aceste case au varste respectabile, iar faptul ca ele au suportat bine trecerea anilor este cea mai elocventa dovada a calitatii lor.

Vom mai spune ca pamantul (de o anume compozitie) amestecat cu diverse materiale a fost folosit si la construirea unor case impunatoare la oras. Spre exemplu, plafoanele caselor cu un nivel erau facute din impletituri de nuiele sau trestie acoperite cu pamant. Un amestec similar era utilizat si la tencuielile interioare la subsoluri sau mansarde.

CALITATI INCONTESTABILE

Paianta sau chirpiciul, ca si materiale de constructie, au cateva calitati incontestabile. Cea mai importanta dintre ele este aceea de buni termoizolatori, primind caldura cu greutate si cedand-o lent. Acesta este motivul pentru care spunem ca in casele de la tara este racoare vara si cald iarna. Peretii sunt ridicati fie din craci uscate sau impletituri pe care se “bate” pamant amestecat cu paie si balegar, fie din caramizi de chirpici. Ei sunt suficient de rezistenti pentru a suporta chiar si acoperiri cu materiale mai grele, cum sunt olanele sau tigla.

In sfarsit, atat paianta, cat si chirpiciul sunt materiale ecologice, naturale, oferind un mediu interior sanatos, benefic. Peretii “respira”, preiau ori cedeaza excesul de umiditate, fac locuirea placuta. Casele construite din paianta pot fi usor reparate, cu costuri mici. Ba chiar pot fi consolidate folosind materiale moderne.

CATEVA INCONVENIENTE

Cel mai mare inconvenient este acela ca, in cazul in care nu sunt bine intretinute o perioada mai lunga de timp intra intr-un proces de degradare greu de controlat. Un alt neajuns major este faptul ca odata construita casa asupra ei nu se mai pot face modificari majore cum ar fi recompartimentarile sau supraetajarile. Constructia este un tot bine inchegat, rezistent si aproape imposibil de atacat pe segmente constructive. Altfel spus, daca ai o casa din paianta, ori o consolidezi si o protejezi asa cum este, ori o dai jos cu totul si faci alta in locul ei.

BRAURI, TENCUIELI, PODELE

In general casele din paianta sau chirpici nu sunt construite pe o fundatie continua, ci pe fundatii sub ziduri. Este bine daca aceste fundatii au, pe conturul exterior al constructiei si un brau de beton inalt de cel putin 30 de centimetri, pentru a proteja peretele de infiltrari, umezeala, atacul diverselor insecte sau chiar al rozatoarelor.

Este de asemenea foarte important ca peretii sa fie tencuiti corespunzator la interior, dar mai ales la exterior, cu mortar de ciment.

O vopsea protectore la exterior va ridica considerabil gradul de rezistenta la agresiunea factorilor de mediu. Foarte important este sa existe in toate incaperile podele din sapa de beton armat, peste care puteti aplica orice finisaje doriti, de la dusumeaua traditionala la parchetul laminat, mocheta, linoleum sau gresie.

O MOSTENIRE BINEVENITA

“Am mostenit de la bunicii mei o casa la tara, construita din paianta. Ce imbunatatiri pot sa-i aduc? As vrea, spre exemplu sa daram cativa pereti interiori si sa mai inalt podul, sa construiesc un fel de mansarda. Sau poate ar fi mai bine sa o demolez si sa-mi fac o casa din caramida? Daca se poate, vreau sa-mi mai spuneti cum se comporta o astfel de casa la cutremur. Riscurile sunt mai mari sau mai mici decat pentru constructiile din beton sau altceva? Sa spun drept, inima ma indeamna sa pastrez casa asa cum e, dar ratiunea…” Mihai V. din Conteni (Arges)

SOLUTII PENTRU REABILITAREA CASELOR DIN PAIANTA

In cazul in care casa din paianta pe care ati cumparat-o sau ati mostenit-o se afla intr-o stare buna credem ca merita sa o pastrati.

1. Peretii, atat cei exteriori, cat si cei interiori, pot fi consolidati si perfect conservati printr-o metoda simpla si putin costisitoare: se aplica pe ei, de sus pana jos, plasa de Buzau peste care se pune mortar si se tencuieste. Ei vor deveni netezi, mai rezistenti la umezeala si gata de a primi un strat de vopsea lavabila.

2. Puteti renunta la tavanele din paianta (daca ele exista). Pe grinzile din pod asezati o dusumea de mansarda, groasa de cinci cm, iar la interior, pe tavan, puteti aplica un lambriu sau instala tavane false din gips-carton. Intre dusumea si tavan izolati cu vata minerala.

3. Pentru decopertari in ideea fie de a acoperi casa cu alt material (tigla in loc de tabla spre exemplu) sau mansardari consultati in mod obligatoriu un specialist. Acesta va trebui sa constate daca greutatea suplimentara rezultata in urma unor astfel de modificari va putea fi suportata de structura de rezistenta a casei.

4. Tot specialistii va vor da solutii si daca intentionati recompartimentarea sau supraetajarea casei. Se pot turna stalpi si grinzi din beton armat care vor prelua orice sarcina suplimentara, fara a afecta structura existenta. Desigur, acest tip de lucrari presupun costuri importante, un proiect al arhitectului si calculele inginerului structurist.

5. Cercetati existenta, tipul si calitatea fundatiei pe care este ridicata casa. Daca ea nu ofera suficiente elemente de siguranta, este obligatoriu sa va ganditi de doua ori daca nu ar fi de preferat solutia radicala: demolarea. O casa fara o temelie solida este supusa unor riscuri greu de evaluat, mai ales in cazul unor calamitati naturale (cutremure, inundatii, alunecari de teren etc.)

Surse: 

www.jurnalul.ro

www.incasa.ro