Conceptul de casă pasivă şi trendul european
O "casă pasivă" este o locuinţă foarte bine termoizolată şi fără un sistem de încălzire clasic. O casă pasivă standard conţine o anvelopă exterioară a casei foarte bine izolată termic, ferestre termopan şi tâmplărie lemn stratificat termoizolat (sau PVC) şi un sistem de ventilaţie integrat, care elimină aerul viciat din clădire şi îl trece printr-un schimbător de căldură; acesta recuperează o parte a energiei termice transferând-o către aerul proaspăt ce intră de afară în locuinţă.
O casă pasivă poate fi construită oriunde în lume deoarece conceptul este foarte simplu dar, în acelaşi timp, inteligent. Conform statisticilor Passivhaus Institut din Germania există câteva mii de case pasive construite în Europa, în mod special în Germania (peste 3500), Austria (peste 1000), Elveţia şi Suedia.
Există o tendinţă de dezvoltare rapidă a caselor pasive şi în alte ţări europene datorită faptului că guvernele acestora oferă recompense serioase celor ce construiesc energetic inteligent, dar mai ales pentru faptul că aceste locuinţe sunt deosebit de sănătoase şi ecologice.
Uniunea Europeană a elaborat câteva directive, printre care şi „The Energy Performance Directive” (Directiva Performanţei Energetice) la care fiecare membru trebuie să adere, deci şi România. In aceste directive sunt prevăzute obligaţii pentru o mai bună termoizolare a clădirilor vechi şi noi, iar tendinţa constructorilor este de a adopta tehnologii noi şi construirea de case pasive, în locul construcţiilor clasice.
Guvernul român a trebuit să se conformeze trendului şi legislaţiei europene, astfel încât acesta acordă subvenţii pentru energii regenerabile.
În concluzie, a construi o casă pasivă acum este mai mult decât un vis, este o realitate socială vitală de care poate avea parte fiecare cetăţean al Europei. Trebuie doar să acţionăm în acest sens.
Ce este o casă pasivă?
O "casă pasivă" este o locuinţă la care un sistem de încălzire nu este necesar. Energia termică este furnizată de către un sistem de ventilaţie montat în locuinţă.
O casă pasivă oferă condiţii de locuire foarte confortabile şi sănătoase, atât iarna cât şi vara. Într-o casă pasivă lipseşte cu desăvârşire igrasia iar vara răcoarea din interior este foarte plăcută.
Cei ce suferă de alergii diverse (curent, praf, astm, etc.) pot fără probleme să ţină ferestrele închise primăvara sau toamna, deoarece locuinţa este alimentată permanent cu aer prospăt filtrat.
O casă pasivă standard conţine o anvelopă exterioară foarte bine izolată termic (de obicei minimum 20 cm de polistiren expandat de mare densitate, 30kg/mc), ferestre tâmplărie lemn stratificat (sau PVC) termoizolat cu geam termopan LowE din 3 foi şi un sistem de ventilaţie integrat, care elimină aerul viciat din clădire şi îl trece printr-un schimbător de căldură care recuperează o parte a energiei termice transferând-o către aerul proaspăt ce intră de afară în locuinţă.
În concluzie, Casa Pasivă este definită prin două elemente de bază: o anvelopă a clădirii foarte bine termoizolată şi lipsa sistemului de încălzire.
Aşa cum menţionam mai sus, al doilea element al unei case pasive este lipsa unui sistem de încălzire clasic, acesta fiind înlocuit cu un sistem simplu dar inteligent de ventilaţie, ale cărui costuri nu se ridică mult peste costurile unui sistem de încălzire clasic modern.
O casă pasivă este întotdeauna echipată cu un sistem de ventilaţie mecanic foarte eficient pentru a menţine o calitate optimă a aerului din locuinţă, fără a inregistra pierderi semnificative de căldură. Astfel obţinem pierderi mult mai mici de energie când aerisim casa (mai puţin aer cald spre exterior) şi mai mult confort în interior (mai puţin aer rece intrând în casă). Pentru cea mai mare parte a anului acest fapt duce la menţinerea unei temperaturi agreabile constante în interiorul casei, fără a fi nevoie de o instalaţie de încălzire. In timpul iernilor foarte reci cu temperaturi joase extreme (-35 grade Celsius) este nevoie de un element activ de încălzire (radiator electric cu ulei, etc.) dar unul de putere faorte mică, astfel încât chiar şi în condiţii de temperaturi minime extreme în casa pasivă temperatura va fi una confortabilă.
In mod uzual, investiţia folosită pentru a implementa un sistem clasic eficient de încălzire la o locuinţă clasică, va fi folosită pentru o mai bună termoizolare şi etanşare a ferestrelor, şi pentru o mai bună ventilare a casei pasive.
Concluzia specialiştilor germani şi austrieci este că la o casă pasivă nu este nevoie de instalaţie de încălzire, ci doar o foarte bună termoizolare şi un sistem eficient de ventilaţie cu schimbător de căldură.
Poate fi adevărat faptul că o locuinţă pasivă construită în România nu necesită deloc un sistem de încălzire? Comform calculelor făcute de Passivhaus Institut o casă pasivă construită în Germania sau Austria are nevoie de doar 10-15 kWh/m2 pe an, sau echivalentul a maximum 1,5 mc de gaz natural sau 1,5 litri de păcură per 1 mp de suprafaţă de încălzit pe an. Pentru a locuinţă standard aceste cifre sunt cel puţin de opt ori mai mari. România se află aproximativ pe aceleaşi coordonate geografice cu ţările menţionate, deci nu este nevoie de sistem de încălzire în casa pasivă construită la noi.
O "casă pasivă" este o locuinţă foarte bine termoizolată şi fără un sistem de încălzire clasic. O casă pasivă standard conţine o anvelopă exterioară a casei foarte bine izolată termic, ferestre termopan şi tâmplărie lemn stratificat termoizolat (sau PVC) şi un sistem de ventilaţie integrat, care elimină aerul viciat din clădire şi îl trece printr-un schimbător de căldură; acesta recuperează o parte a energiei termice transferând-o către aerul proaspăt ce intră de afară în locuinţă.
O casă pasivă poate fi construită oriunde în lume deoarece conceptul este foarte simplu dar, în acelaşi timp, inteligent. Conform statisticilor Passivhaus Institut din Germania există câteva mii de case pasive construite în Europa, în mod special în Germania (peste 3500), Austria (peste 1000), Elveţia şi Suedia.
Există o tendinţă de dezvoltare rapidă a caselor pasive şi în alte ţări europene datorită faptului că guvernele acestora oferă recompense serioase celor ce construiesc energetic inteligent, dar mai ales pentru faptul că aceste locuinţe sunt deosebit de sănătoase şi ecologice.
Uniunea Europeană a elaborat câteva directive, printre care şi „The Energy Performance Directive” (Directiva Performanţei Energetice) la care fiecare membru trebuie să adere, deci şi România. In aceste directive sunt prevăzute obligaţii pentru o mai bună termoizolare a clădirilor vechi şi noi, iar tendinţa constructorilor este de a adopta tehnologii noi şi construirea de case pasive, în locul construcţiilor clasice.
Guvernul român a trebuit să se conformeze trendului şi legislaţiei europene, astfel încât acesta acordă subvenţii pentru energii regenerabile.
În concluzie, a construi o casă pasivă acum este mai mult decât un vis, este o realitate socială vitală de care poate avea parte fiecare cetăţean al Europei. Trebuie doar să acţionăm în acest sens.
Ce este o casă pasivă?
O "casă pasivă" este o locuinţă la care un sistem de încălzire nu este necesar. Energia termică este furnizată de către un sistem de ventilaţie montat în locuinţă.
O casă pasivă oferă condiţii de locuire foarte confortabile şi sănătoase, atât iarna cât şi vara. Într-o casă pasivă lipseşte cu desăvârşire igrasia iar vara răcoarea din interior este foarte plăcută.
Cei ce suferă de alergii diverse (curent, praf, astm, etc.) pot fără probleme să ţină ferestrele închise primăvara sau toamna, deoarece locuinţa este alimentată permanent cu aer prospăt filtrat.
O casă pasivă standard conţine o anvelopă exterioară foarte bine izolată termic (de obicei minimum 20 cm de polistiren expandat de mare densitate, 30kg/mc), ferestre tâmplărie lemn stratificat (sau PVC) termoizolat cu geam termopan LowE din 3 foi şi un sistem de ventilaţie integrat, care elimină aerul viciat din clădire şi îl trece printr-un schimbător de căldură care recuperează o parte a energiei termice transferând-o către aerul proaspăt ce intră de afară în locuinţă.
În concluzie, Casa Pasivă este definită prin două elemente de bază: o anvelopă a clădirii foarte bine termoizolată şi lipsa sistemului de încălzire.
Aşa cum menţionam mai sus, al doilea element al unei case pasive este lipsa unui sistem de încălzire clasic, acesta fiind înlocuit cu un sistem simplu dar inteligent de ventilaţie, ale cărui costuri nu se ridică mult peste costurile unui sistem de încălzire clasic modern.
O casă pasivă este întotdeauna echipată cu un sistem de ventilaţie mecanic foarte eficient pentru a menţine o calitate optimă a aerului din locuinţă, fără a inregistra pierderi semnificative de căldură. Astfel obţinem pierderi mult mai mici de energie când aerisim casa (mai puţin aer cald spre exterior) şi mai mult confort în interior (mai puţin aer rece intrând în casă). Pentru cea mai mare parte a anului acest fapt duce la menţinerea unei temperaturi agreabile constante în interiorul casei, fără a fi nevoie de o instalaţie de încălzire. In timpul iernilor foarte reci cu temperaturi joase extreme (-35 grade Celsius) este nevoie de un element activ de încălzire (radiator electric cu ulei, etc.) dar unul de putere faorte mică, astfel încât chiar şi în condiţii de temperaturi minime extreme în casa pasivă temperatura va fi una confortabilă.
In mod uzual, investiţia folosită pentru a implementa un sistem clasic eficient de încălzire la o locuinţă clasică, va fi folosită pentru o mai bună termoizolare şi etanşare a ferestrelor, şi pentru o mai bună ventilare a casei pasive.
Concluzia specialiştilor germani şi austrieci este că la o casă pasivă nu este nevoie de instalaţie de încălzire, ci doar o foarte bună termoizolare şi un sistem eficient de ventilaţie cu schimbător de căldură.
Poate fi adevărat faptul că o locuinţă pasivă construită în România nu necesită deloc un sistem de încălzire? Comform calculelor făcute de Passivhaus Institut o casă pasivă construită în Germania sau Austria are nevoie de doar 10-15 kWh/m2 pe an, sau echivalentul a maximum 1,5 mc de gaz natural sau 1,5 litri de păcură per 1 mp de suprafaţă de încălzit pe an. Pentru a locuinţă standard aceste cifre sunt cel puţin de opt ori mai mari. România se află aproximativ pe aceleaşi coordonate geografice cu ţările menţionate, deci nu este nevoie de sistem de încălzire în casa pasivă construită la noi.
Argumente in favoarea construirii de case pasive
Vă prezentăm în continuare câteva argumente care va pot determina să luaţi o decizie înţeleaptă şi să investiţi cu folos banii pentru construirea casei dumneavoastră:
Argument economic
Când e vorba de construit casa pasivă se pune în primul rând această întrebare: este aceasta cu mult mai scumpă decât o casă clasică? Experienţa germană şi austriacă în domeniul construcţiilor de case pasive arată că acestea nu sunt cu mult mai scumpe decât o casă convenţională.
Pe de o parte, există nişte costuri suplimentare (termoizolaţie în plus, rame termoizolate pentru ferestre, geam triplu, sistemul de ventilaţie special şi implementarea etanşării perfecte a anvelopei locuinţei), care de fapt sunt compensate de economiile obţinute prin eliminarea sistemului de încălzire. Pe de altă parte, costul facturii la energie va fi de 5 (cinci) până la 10 (zece) ori mai mic decât la o casă convenţională.
Germanii şi austriecii construiesc case pasive cu costuri de numai 0-15% mai mari în comparaţie cu o casă convenţională, în funcţie de complexitatea design-ului locuinţei. Dacă însă comparăm aceste costuri cu beneficiile unui consum foarte redus de energie (electrică) ulterior, avantajul este net în favoarea casei pasive.
La acestea ar trebui să adăugăm şi alte avantale vitale, cum ar fi:
- reducerea substanţială a emisiilor de carbon,
- confortul excepţional dat de aerul permanent proaspăt din casă,
- lipsa duşumelelor şi a pereţilor reci iarna,
- lipsa excesului de căldură vara,
- lipsa prafului generator de alergii, etc.
Un alt avantaj incontestabil al construirii unei case pasive independente energetic este calitatea materialelor, lipsa condensului şi igrasiei, factori care prelungesc durata de viaţă a construcţiei cu câteva zeci de ani comparativ cu o locuinţă clasică. Este dificil de cuantificat aceşti factori, dar este evident că au un un impact important în viaţa celor ce locuiesc într-o casă pasivă.
Subvenţii de la guvern
Cred că trendul european este unul din argumentele forte atât pentru cetăţeanul de rând, cât şi pentru constructori şi specialiştii din domeniu. E bine că România trebuie să se conformeze acestui trend.
Ministrul Mediului si Dezvoltării Durabile, Attila Korodi, a dat ordinul pentru aprobarea ghidurilor de finanţare pentru înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energii regenerabile. Astfel, odată cu finalizarea ghidurilor de finanţare, persoanele fizice sau juridice vor putea şti exact modalitatea prin care pot accesa sumele puse la dispoziţie prin Fondul pentru Mediu. Începând cu data de 5 ianuarie 2009 oricine se poate înscrie in programul „casa verde” printr-un dosar care va conţine următoarele documente:
actul de identitate, în copie;
copia legalizata după actul de proprietate, de concesiune sau de locaţiune, al imobilului pentru care se achiziţionează sistemul energetic alternativ;
actul autentificat de notarul public, prin care proprietarii sau coproprietarii îşi exprima acordul de efectuarea lucrărilor de instalare a sistemului, daca este cazul;
şi copia după documentul care atesta o situaţie particulară: căsătorie, desfacere căsătorie, schimbare nume şi/sau prenume etc.
Cred că este timpul să reconsiderăm serios modul în care ne construim casele şi modul în care folosim bugetul nostru pentru acest scop. Iată, în continuare, câteva domenii unde casele pasive pot fi implementate, având un impact deosebit asupra modul cum vom convieţui în viitorul apropiat…
Aplicaţii ale caselor pasive
- Construcţii de case, vile, pensiuni, case de vacanţă.
- Construcţii de cartiere rezidenţiale moderne – rapid, eficient şi economic.
- Proiecte comerciale, birouri, magazine, depozite, hale industriale.
- Locuinte complet independente energetic, cu sisteme energetice alternative, neconventionale, locuinţe solare.
- Clădiri trainice construite în zone cu cutremure, inundaţii şi uragane frecvente.
Dezavantaje ale casei pasive
- Rezistenţa la şocuri mecanice a suprafeţelor exterioare şi interioare ale pereţilor este mai mică decât la sistemele clasice din cărămidă, aceasta putând fi compensată prin finisări adecvate (gips carton la interior şi, eventual, placaje sau plăci prefabricate din beton la exterior).
Sursa: http://www.austrocasa.ro/CasaPasiva.html
Dupa parerea mea in Romania inca nu s-a adus acel concept de casa pasiva . Nu pot spune ca , costurile sunt mult mai mici , dar deocamdata nu e indeajuns de pasiva . Parerea mea si sper ca nu mi-o luati in nume de rau .
RăspundețiȘtergereEste evident, trendul exista si probabil in timp ponderea caselor pasive va fi mai mare si la noi. Probabil si costurile vor scadea odata cu aparitia tot mai multor constructori.
RăspundețiȘtergere