Grâul Spelta

Grâul comun este de fapt o denumire generică oferită speciilor din genul Triticum, dintre care cea mai cultivată este Triticum aestivum. Alături de acesta, există alte zeci de specii de grâu, care diferă atât prin sezonul de creştere (grâu de primavără sau grâu de toamnă), prin structura genetică sau prin proprietăţile seminţelor – Triticum durum are un conţinut foarte mare de gluten şi este o specie destinată fabricării pastelor făinoase.

Cultivat de 10.000 de ani

Triticum spelta este, se pare, cea mai veche specie de grâu. Proprietăţile sale sunt superioare grâului comun, având un conţinut îmbunătăţit de vitamine, proteine şi minerale.

În privinţa vechimii agriculturii pe teritoriul României, rezultatele săpăturilor arheologice făcute la Porţile de Fier de către domnul Vasile Boroneanţ, una dintre marile personalităţi ştiinţifice ale României, arata ca Triticum spelta era prezent aici inca de acum 10.000 de ani. Boabele de grâu descoperite în aşezările de la Schela Cladovei au fost datate 7.800 î.H. în laboratoarele reputate de la Oxford, Gröningen, Berlin şi Bonn.

Grâul minune

Sfânta Hildegard din Bingen (1098 – 1179), iubitoare a plantelor vindecătoare şi foarte renumită în spaţiul Imperiului Roman de neam german, a fost o bună cunoscătoare a folosirii terapeutice a plantelor, iar indicaţiile ei sunt urmate cu succes şi în ziua de azi.

Hildegard a descris în mod sistematic, în tratatul său „Physica“, efectele vindecătoare ale graului spelta, alături de observaţiile sale despre plantele medicinale. Observaţiile făcute de Hildegard din Bingen asupra efectelor pozitive ale grâului Triticum spelta s-au confirmat până în ziua de azi.

„Triticum spelta este cea mai buna cereală. Împlinitor şi plin de forţă, Triticum spelta este mai fin decât toate celelalte cereale. El conferă fermitate corpului celui ce-l mănâncă şi îi îmbunătăţeşte starea sângelui. Firea lui devine mai veselă şi gândurile sale devin pline de seninătate. În orice formă ar fi consumat, ca pâine sau ca mâncare gătită, Triticum spelta este bun şi uşor de digerat. Dacă cineva este atât de bolnav, încât de slăbiciune nu mai poate mânca nimic, atunci el se va întrema dacă se va hrăni cu o mâncare din boabe întregi de grâu Triticum spelta, fierte în apă, cărora le va adăuga apoi puţin unt sau un ou fiert, pentru a avea gustul mai bun. Această mâncare îl va vindeca pe cel bolnav dinspre înăuntru, întocmai ca o pomadă bună şi vindecătoare.“

Sănătatea vine din spicul spelta

Triticum spelta reuneşte în mod ideal avantajele unei hrăniri integrale: pe lângă un conţinut ridicat de fibre este bogat în vitaminele A, E, B1, B2 şi în niacină (vitamina PP), care este necesară pentru funcţionarea nervilor, pentru un metabolism bine reglat şi pentru piele. De asemenea, şi continutul de acizi graşi esenţiali şi de minerale (fier, magneziu, fosfor şi calciu) este mai ridicat decât la alte soiuri de cereale. Microelemente şi substanţe vitale cum ar fi albumine de calitate, hidrocarburi complexe şi grăsimi caracterizează această super-cereală. Despre grâul Triticum spelta se spune că stimulează metabolismul şi activitatea rinichilor şi produce o dezintoxicare a organismului. Consumatorii lui afirmă că acesta creşte starea de bine şi capacitatea de performanţă.

S-a constatat, de asemenea, efectul regenerator al grâului Triticum spelta asupra celulelor, mărirea potenţialului biologic al acestora. Regimul bazat pe alac este frecvent aplicat în sanatorii la bolnavii de leucemie, pentru efectul benefic asupra splinei şi măduvei. El este mai uşor digerabil decât grâul comun. În procesul digerării lui, organismul necesită o cantitate foarte mică de secreţii biliare şi deoarece cel care ţine un regim alimentar cu alac are într-o măsura mai mică nevoie de alte alimente, generarea celulelor sanguine (hematopoieză) este mai uşoară.

Cultivarea grâului spelta: afacere ecologică

Astăzi, grâul de tip spelta este iarăşi la mare pret, mai ales pe piaţa produselor ecologice. În special pastele făinoase, dar şi alte produse de panificaţie fabricate din făina de grâu spelta, au o mare căutare în lanţurile de magazine cu produse ecologice.

“Mulţi când văd culoarea ciudată a pastelor făinoase se gândesc că e vreo ciudăţenie. De fapt, astea sunt paste făcute din SPELTA, un strămoş al grâului de-acum 5000 de ani”, a declarat într-un interviu Marius Gabor, patronul unei firme de distribuţie a produselor ecologice.

“În sudul României, s-au găsit în săpătura arheologică grăunţe de SPELTA. Germanii le-au păstrat mai bine, l-au transmis din generaţie în generaţie şi a ajuns până la noi. Ei au acum culturi de spelta pe suprafeţe destul de mari. Şi în România se folosea, dar a dispărut. Acum este lângă Arad cineva care face şi ne dă şi nouă pentru paste. Această cereală are nişte proprietăţi fantastice, e redescoperită acum în Europa şi tot mai mulţi o folosesc. Asta este una dintre specialităţile noastre, pastele din spelta”, a mai spus Gabor.