Vegetarieni celebri

Vegetarianismul este un pas spre o societate perfectă şi cei ce se gândesc la el ca la un avantaj, pot fi consideraţi într-un rând cu astfel de oameni: Pitagora, Socrate, Platon, Leonardo da Vinci, John Milton, Sir Isaac Newton, Volter, Benjamin Franklin, Jean-Jacques Rousseau, Lev Tolstoi, Albert Einstein, Lamartine, George Bernard Shaw Buddha, Empedocle, Epicur, Ovidiu, Seneca, Bacon, Adam Smith, Shiller, Repin, Struve, Paul MccArtney şi mulţi alţii.  

Renumitul matemacian al antichităţii Pitagora spunea: "Fraţii mei, nu vă spurcaţi corpul cu mâncare păcătoasă. Avem grâu, avem mere sub greutatea cărora se îndoaie crengile pomilor şi struguri care se întind în vie. Sunt verzături aromate, fructe pe care le putem pregăti la foc, nu avem lipsă de lapte, miere, cimbru mirositor. Pământul ne face daruri din bogăţiile sale, propunându-ne mâncarea lui curată, şi ne invită la un ospăţ, care nu este înnegrit de scurgere de sânge; numai animalele işi potolesc foamea cu carne, şi chiar nici asta nu o fac toate, căci doar caii, vacile şi oile cu iarbă se hrănesc".

În tratatul, Despre mincarea carnii, istoricul roman Plutarh scria: "Oare are sens de întrebat de ce Pitagora a renunţat la carne? Pe mine personal mai mult ma interesează în ce stare a sufletului se afla omul când pentru prima dată s-a atins de carnea însângerată şi după ce a gustat din mortăciune, ce l-a facut ca să umple mesele sale cu carne în descompunere şi să numească mâncare ceea ce chiar nudemult mugea, răgea, se mişca şi respira. De ce oare noi nu mâncam lei şi lupi care prezintă pericol vieţii noastre, dar în loc de aceasta omorâm vietăţile inofensive şi ascultătoare, care nu ne pot face vre-un rău deoarece nu au gheare şi colţi. De dragul unei bucăţi de carne noi le lipsim de soare, lumină şi viaţă, la care ele au acelaşi drept ca şi noi".

Apoi Plutarh arunca o provocare mâncatorilor de carne: "Dacă voi sunteţi aşa încrezuţi că animalele vă sunt destinate pentru mâncare, atunci mai întâi omorâţi singuri voi acea vietate a cărei carne vreţi să o mâncaţi. Dar să o omorâţi cu mâinile şi dinţii, şi nu cu cuţit, măciucă sau topor".

Poetul englez Shelley deasemenea era un vegetarian convins. În eseul său "În apărarea mâncării naturale" el scria: "Să demonstreze mâncătorul de carne convingerea sa prin fapte. Lasă ca el, urmând sfatul lui Plutarh să rupă în bucăţi un miel viu, dar numai folosind dinţii săi şi nimicindu-i măruntaiele, să-şi potolească foamea cu sângele care se revarsă şi atunci, numai atunci, el va fi de urmat".

George Bernard Shaw învinuia oamenii de făţărnicie: "Când omul vrea să omoare tigrul, asta se numeşte sport, dar când tigrul vrea să omoare omul, asta se numeşte cruzime"

Lev Tolstoi scria, că omorând animalele pentru mâncare, "omul distruge în sine toate simţurile sufleteşti înalte - compasiunea şi îndurarea faţă de alte creaturi vii, similare lui şi, trecând peste sine, işi împietreşte inima". El deasemenea preântâmpină: "Cum poţi să doreşti ca pe pământ să fie pace şi prosperitate, dacă corpurile noastre sunt nişte morminte, în care sunt îngropate animale moarte?"

Pierzând stima faţă de vieţile animalelor, oamenii încetează să preţuiască şi vieţile oamenilor. 2 600 de ani în urmă, Pitagora spunea: "Cei, ce omoară animalele pentru a le mânca mai apoi carnea, ar putea să omoare semenii lui, fără a sa pune pe gânduri".

Noi ne înfricoşăm de armele, bombele, rachetele inamicilor, însă închidem liniştit ochii faţă de durerea mortală şi groaza pe care o suferă în fiecare zi de dragul mâncării noastre, 1.5 miliarde de vaci, oi, porci şi 22.5 milliarde de păsari. Cantitatea de peşte, care se pescuieşte în fiecare an, se numară la trilioane, nemaivorbind de zeci de milioane de animale torturate în "lagăre de concentrare şi tortură", laboratoare ştiinţifice şi de medicină, şi despre animalele pe care le omoară pentru blană, piele şi pur şi simplu pentru distracţie la vânătoare.

Cine poate să nege faptul că astfel de sălbătacimi împietresc inimile noastre?

Leonardo da Vinci scria: "Într-adevar, omul este regele animalelor, căci prin cruzimea sa, el le depăşeşte cu mult. Noi trăim pe viaţa altora. Corpurile noastre sunt nişte cimitire umblătoare!" Şi mai departe: "Va veni timpul, când omul va privi la un ucigaş al animalelor la fel cum el priveşte acum un ucigaş de om."

Mahatma Ghandi considera că principiile etice sunt nişte argumente mult mai bazate pentru a deveni vegetarian, decât grija de sănătatea sa. "Eu sunt încrezut, scria el, daca noi tindem către desăvârşirea spirituală, atunci noi trebuie să oprim omorârea fraţilor noştri mai mici de dragul potolirii necesităţilor noastre fizice". Deasemenea lui îi aparţine maxima: "Despre măreţia unei ţări şi principiile ei morale se poate judeca după faptul cum ea se comportă faţă de animale."

Adolf Hitler, in conformitate cu transcrierile din 11 noiembrie 1941, a spus, "se poate regreta viaţa, într-o perioadă în care este imposibil de a-ti forma o idee, de a-ti asuma viitorul, dar există un lucru pe care pot sa-l prezic despre mancatorii de carne: lumea viitorului va fi una vegetariana." Pe 12 ianuarie 1942, el a spus, "singurul lucru de care eu sunt incapabil este de a împărtăşi carne de oaie cu ei, pentru ca sunt  vegetarian si ei trebuie să mă scuteasca de carne.

În conversaţii private, mai ales cu copii şi soldaţi, Hitler recita adesea beneficiile de a manca legume crude, fructe si cereale. Într-o încercare de a indeparta oaspetii de la carne, le provoca dezgust povestindu-le despre vizitele pe care le făcuse la un abator în Ucraina.


Hitler dezaproba produsele de  cosmetica, deoarece acestea conţineau subproduse de origine animală. El reprosa adesea amantei sale, Eva Braun, despre obiceiul ei de a purta machiaj. În lucrarea sa de după război  Enigma lui Hitler, generalul belgian SS - prieten al lui Hitler - Léon Degrelle a scris:. "El nu a putut suporta să mănânce carne, deoarece aceasta reprezenta moartea unei fiinte vii."